Sfântul Ierarh Visarion
Arhiepiscopul Larisei

15 Septembrie

Sărbătoarea sfântului care a scăpat Bucureștiul de ciumă

Sfântul Visarion, având numele de mirean Vasile, s-a născut în anul 1490, în satul Pili din Grecia Centrală, din evlavioșii și dreptcredincioșii părinți Sotirios și Maria, care i-au oferit o aleasă educație. La vârsta de 10 ani pleacă din localitatea Pili la Trikala, unde-și avea reședința Mitropolitul de Larisa, Marcu (1499-1527). Intrând sub ucenicia bătrânului Mitropolit Marcu, acesta îl trimite la desăvârșirea învățăturii, iar la vârsta de 16 ani este tuns în monahism, primind numele de Visarion, în cinstea Mitropolitului Visarion I, fost arhiepiscop al Larisei (1490-1499), care a păstorit orașul Larisa înaintea Mitropolitului Marcu.

La doar 16 ani, când a primit cinul monahal, tânărul Visarion ducea o viață încununată cu virtuțile smereniei, ascultării, neagonisirii, petrecându-și viața în priveghere, postire și rugăciune. La vârsta de 26 de ani a fost hirotonit diacon, iar la scurt timp a primit harul preoției.

În anul 1517 a fost învrednicit de harul arhieriei, fiind hirotonit arhiereu pe seama Episcopiei de Elasona din apropierea orașului Larisa. Însă poporul acelei cetăţi, din pricina mândriei, nu l-a primit ca episcop, pentru că în trecut cetatea lor era cinstită cu rang de Arhiepiscopie. De aceea, locuitorii cetăţii au mers cu îndrăzneală şi, pentru daruri, au luat un alt arhiereu, după vrerea lor.

 Astfel, Sfântul Visarion este nevoit să nu ocupe niciodată scaunul episcopal de Elasona, ci se retrage lângă părintele său duhovnicesc, Mitropolitul Marcu al Larisei, pe care l-a îngrijit și l-a slujit până la trecerea sa la Domnul. Timp de 4 ani îl ajută pe acesta în greaua slujire pe care o avea sub stăpânirea otomană, întărind poporul în dreapta credinţă şi arătând multă milostivire către cei săraci.

 În anul 1521, Sfântul Visarion urcă pe tronul Episcopiei de Stagon (astăzi Kalambaka), unde păstorește turma cea cuvântătoare a lui Dumnezeu vreme de 6 ani, suferind cu îndelungă-răbdare multe supărări şi prigoniri de la un preot nevrednic, numit Dometie, care-l clevetea neîncetat.

În anul 1527, după ce arhiepiscopul Marcu a trecut la cele veşnice, atunci, cu alegerea şi cu cererea episcopilor, şi a clericilor acelei eparhii, precum şi a tot poporului dreptcredincios, Sfântul Visarion a fost rânduit în scaunul Larisei de către patriarhul Ieremia I al Constantinopolului (1522-1545). În același timp a rămas și locțiitor de Episcop al Episcopiei Stagon până în august 1529.

A păstorit Mitropolia Larisei bine şi cu bucurie dumnezeiască şi-a chivernisit turma sa duhovnicească până în anul 1540, când a trecut la Domnul, având vârsta de 50 de ani, în ziua a 13-a a lunii septembrie. Prăznuirea lui se face la 15 septembrie  din pricina praznicului Înălţării Sfintei Cruci. Cinstirea sa se mai face în Duminica Samarinencei, la ctitoria sa de la Dusikon și în orașele din apropiere pe care le-a păstorit în timpul vieții. Primul Sinaxar și primele imnuri liturgice ce au alcătuit slujba sfântului au fost compuse destul de devreme, în anul 1552, de Pahomie Rusanu, fapt ce denotă recunoașterea sa ca sfânt la scurt timp de la trecerea sa la Domnul.

Descoperirea sfintelor moaște

În anul 1798, mormântul său împrăștia o mireasmă de nedescris, însă atunci când el a fost deschis a fost găsit gol, sfintele moaște fiind furate de un agarean și vândute în Franța, unui creștin apusean. Din fericire a fost găsit cinstitul cap al sfântului, care se păstrează în mănăstirea sa și este cinstit ca un izvor de daruri și tămăduiri revărsate celor care aleargă la el în rugăciune.

Vrednic păstor și ajutător în vremurile de prigoană

Ca păstor de suflete, Sfântul Visarion a avut o bogată activitate filantropică, pastorală și socială pe cuprinsul mitropoliei sale și nu numai. Păstorind la începuturile perioadei turcocrației, perioadă foarte grea pentru grecii rămași printre turcii care ocupaseră toate ținuturile Greciei de astăzi, Sfântul Visarion a răscumpărat și a redat libertatea foarte multor greci, care erau căzuţi în robie şi ţinuţi ca slugi în casele turcilor. Totodată, pentru a veni în ajutorul locuitorilor, Sfântul Visarion a construit poduri peste râurile care erau greu de trecut și a amenajat drumuri în Epir și Tesalia.

Ctitor de locașuri sfinte

Chiar dacă a păstorit în perioada turcocrației, când multe biserici au fost transformate în moschei sau depozite de armament, în timpul episcopatului său, Sfântul Visarion s-a străduit să construiască locașuri de închinare și să le restaureze pe cele existente. Astfel, ca exarh și locțiitor al Episcopiei de Stagon, a restaurat și a consolidat mănăstirile existente pe stâncile de la Meteora ce se aflau în jurisdicția Episcopiei de Stagon și a construit vestita Mănăstire a Schimbării la Față a Domnului de la Dusikon, din apropierea localității Pili, unde s-a născut. A înfrumusețat această mănăstire, rânduind-o pentru viețuirea monahilor urmând regimul strict al Avatonului, prin care interzicea intrarea femeilor în incinta mănăstirii. La construirea Mănăstirii Dusikon, Sfântul Visarion a fost ajutat și de fratele său, Mitropolitul Ignatie, și de nepotul său, Neofit, care i-a urmat mai târziu în scaunul mitropolitan de Larisa. În anul 1529 călătorește la Constantinopol, dar și în Ţara Românească, cu scopul de a aduna fonduri pentru finalizarea lucrării începute. În această mănăstire a fost înmormântat după fericitul său sfârșit, iar capul său este păstrat în biserica mănăstirii. Nepotul său, Mitropolitul Neofit de mai târziu, între 1550-1557 a dus la bun sfârșit lucrările incintei monahale, aducând pictori iscusiți de la Constantinopol, reprezentanți ai Școlii cretane, pentru a realiza pictura bisericii cu fresce de o deosebită frumusețe ce s-au păstrat până astăzi.

Sfântul Visarion a fost recunoscut ca făcător de minuni și alungător al molimelor, de aceea cinstitul său cap a fost adus în Țara Românească de mai multe ori, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, când ciuma făcea ravagii în spațiul românesc. Pentru prima dată, moaștele sfântului au fost aduse în Ţara Românească de domnitorul Constantin Mavrocordat, la 14 septembrie 1730. Cu această ocazie, s-au făcut privegheri în unele biserici din București și litanii pe străzile orașului în urma cărora epidemia a dispărut. Drept prinos de cinstire, Domnitorul Constantin a trimis Mănăstirii Dusikon, în dar, 150 de taleri, părinții de la Dusikon având îndatorirea să aducă capul sfântului în Țara Românească ori de câte ori va fi cuprinsă de molima ciumei. Astfel, în luna noiembrie a anului 1738, a fost adus cinstitul odor în București pentru izbăvirea de ciumă. În anul 1792, când ciuma cuprinsese aproape toate mahalalele Bucureștiului și nu numai, ci și întreg teritoriul de la nord de Dunăre, cinstitul cap al Sfântului Visarion a fost adus și depus la Mănăstirea Cotroceni, unde numeroși credincioși veneau și se închinau cerând izbăvire de boală, iar cei bolnavi se vindecau. Tot acum, din porunca domnitorului Alexandru Moruzi, sfintele moaște au fost purtate în procesiune pe străzile Bucureștilor, făcându-se slujbe de priveghere în mai multe biserici și mănăstiri din București, după care moaștele sale au fost purtate în procesiune în județele Ilfov, Teleorman, Dâmbovița și Olt. Conform anumitor însemnări din perioada respectivă, pe unde se trecea cu capul Sfântului Visarion, creștinii se rugau, primindu-l cu mare evlavie ca pe un odor de mare preț. Pentru a patra oară, sfintele moaște ale Sfântului Visarion au fost aduse la Târgoviște în anul 1796 pentru izbăvirea de boli și sănătatea poporului. În urma acestor minuni, mai multe locașuri de cult construite în aceea perioadă l-au primit ocrotitor pe Sfântul Visarion, iar pomenirea lui se face și astăzi cu mare cinste. În data de 13 mai 2016 moaştele (capul) Sfântului Visarion au ajuns pentru a cincea oară în România, la Mănăstirea Pantocrator din Drăgăneşti Vlaşca, Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, cu prilejul hramului Paraclisului Mănăstirii.

Locașuri de cult din Bucureşti aflate sub ocrotirea Sfântului Ierarh Visarion

În București, Sfântul Visarion este prăznuit în mod deosebit în patru locașuri de cult: Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon-Nou, Mănăstirea Schitul Măgureanu, paraclisul istoric al Mănăstirii ­Antim și Biserica „Sfântul ­Visarion” din Piaţa Romană, unde a fost botezat Sfântul Calinic de la Cernica.

Pentru ale lui sfinte rugăciuni, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Sursa:

http://ziarullumina.ro/sarbatoarea-sfantului-care-a-scapat-bucurestiul-de-ciuma-137124.html

https://www.bulletinbuilder.org/stjohn-monterey/current/20180909

https://www.johnsanidopoulos.com/2016/09/saint-bessarion-metropolitan-of-larissa.html

Troparul, glasul 8

Întru răbdarea ta, ţi-ai agonisit plata ta, părinte cuvioase; în rugăciuni neîncetat răbdând, pe săraci iubind şi pe aceia îndestulându-i. Ci, te roagă lui Hristos Dumnezeu, Sfinte Visarion milostive, fericite, să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Ca pe un ocrotitor al celor din necazuri te lăudăm pe tine, Părinte, cel mare între ierarhi, ctitor preaslăvit al mănăstirii Dusikon, cel ce lui Dumnezeu i-ai bineplăcut în chip desăvârşit, aprins fiind de dragoste pentru turma ta. Pentru aceea strigăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite.

Icosul 1

Cu bucurie şi cu frică slăvim viaţa ta cea strălucită, Părinte, cel ce ai urcat pe tronul arhieresc al Sfântului Ahile al Larisei şi, mergând pe urmele lui, te-ai făcut deopotrivă cu el întru sfinţenie, pentru care te cinstim acum, grăind:

Bucură-te, cel mare între ierarhi;

Bucură-te, stâlp şi întărire a dreptei credinţe;

Bucură-te, păstorul Trikalei;

Bucură-te, păzitor neînfricat al cetăţii Larisa;

Bucură-te, următor al Sfinţilor doctori fără de arginţi;

Bucură-te, fântână a dragostei de Dumnezeu şi de semeni;

Bucură-te, făclie mult luminată a binefacerilor;

Bucură-te, izvor nesecat al milosteniei;

Bucură-te, om al veacului viitor;

Bucură-te, preafierbinte slujitor al lui Hristos;

Bucură-te, slavă şi strălucire a monahilor;

Bucură-te, acoperământ al tuturor credincioşilor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 2

De viaţa ta cea sfântă s-a minunat cetatea Pili, în care te-ai născut tu, cel ce, ca un fiu bun şi cu bunăcuviinţă ai crescut, şi având dascăli binecredincioşi, ai căutat desăvârşirea şi ai urmat-o întru Hristos, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Ca să sporeşti în cunoaşterea poruncilor Domnului, spre desăvârşire, ai mers din copilărie la preaînţeleptul arhiepiscop Marcu şi aceluia bun ucenic te-ai arătat, ascultându-l întru toate cu credincioşie, pentru care grăim ţie:

Bucură-te, lucrător al brazdei sufletului;

Bucură-te, cel ce ai veselit inima părinţilor tăi;

Bucură-te, iubitor al învăţăturilor sfinte;

Bucură-te, lucrător al nevoinţei sufleteşti;

Bucură-te, cel ce aveai ascultare desăvârşită;

Bucură-te, cel ce primeai mustrările cu bunăcuviinţă;

Bucură-te, vlăstar de Dumnezeu sădit al cetăţii Pili;

Bucură-te, miel fără răutate şi păstor al celor nedreptăţiţi;

Bucură-te, hrănitor al celor străini şi liman al celor din primejdii;

Bucură-te, stea prealuminată a Ortodoxiei;

Bucură-te, lauda dascălilor şi a părinţilor tăi;

Bucură-te, săvârşitor al lucrării celei bune;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 3

Având, ca pe un dar dumnezeiesc, viaţa cea plină de virtuţi a povăţuitorului tău, luminător mare te-ai arătat credincioşilor, întru tot fericite; stăruind necontenit întru luare-aminte şi vieţuind în ascultare deplină, te-ai făcut locaş al curăţiei şi din tot sufletul cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Nefiind primit ca păstor duhovnicesc de răzvrătitorii din ţinutul Elasonului, nicidecum nu te-ai întristat, cugetătorule de Dumnezeu. Ocara ca pe mărire socotind-o, te-ai suit la înălţimea negrăită a smereniei, pentru care te fericim şi toţi cu credinţă strigăm:

Bucură-te, cel plin de strălucire nematerialnică;

Bucură-te, cel ce ai gustat pâinea cerească a ascultării;

Bucură-te, sălaş desăvârşit al nepătimirii;

Bucură-te, vas preabun al smereniei;

Bucură-te, gură de Dumnezeu luminată a înaltelor învăţături;

Bucură-te, suflete de Dumnezeu mişcat spre dorirea cea duhovnicească;

Bucură-te, cel ce te-ai ostenit întru lucrarea minţii;

Bucură-te, cel ce ai dus viaţă fără de pată;

Bucură-te, preacinstită mireasmă a curăţiei;

Bucură-te, vlăstar plăcut al cuviinţei;

Bucură-te, izvor viu al minunilor;

Bucură-te, limba bunelor glăsuiri;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 4

Urmând înţeleptului Marcu, dascălul tău, aveai inima fierbinte spre săvârşirea faptelor bune şi spre nevoinţă; pentru aceea, te-ai arătat bun hrănitor săracilor, mare doctor bolnavilor şi tuturor slujitor, pentru care, credincioşii lăudau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul 4

Strălucit-ai cu virtuţile dobândite întru osteneală, Părinte, pentru care ai fost rânduit sfânt ierarh al cetăţii Stagon. Cu blândeţe ai răbdat mânia progonitorilor tăi şi pe toţi i-ai iertat, Ierarhe. Deci lăudând a ta blândeţe şi neţinere în minte a răului, strigăm:

Bucură-te, pavăză duhovnicească a eparhiei tale;

Bucură-te, candelă a luminii neînserate;

Bucură-te, pildă a tuturor virtuţilor;

Bucură-te, adeverire prin fapte a lucrării lăuntrice;

Bucură-te, cel ce ai răbdat ocările lui Dometie;

Bucură-te, cel ce ai iertat răutăţile lui;

Bucură-te, lucrător al blândeţii;

Bucură-te, cel ce ai slujit celor neputincioşi cu iubire de frate;

Bucură-te, cel ce ai spălat hainele săracilor;

Bucură-te, cel ce cu dragoste i-ai cercetat pe bolnavi;

Bucură-te, cel ce arăţi vie Evanghelia lui Hristos;

Bucură-te, cel ce auzi lauda poporului tău;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 5

Ca o chemare dumnezeiească s-a arătat tuturor numele tău, de o cinstire cu al cuvioşilor de demult, că, părăsind cele ale lumii ca pe unele ce sunt stricăcioase, ai dobândit mulţime de daruri dumnezeieşti, cautând sporirea sufletului, nu a trupului, şi strigând lui Hristos: Aliluia!

Icosul 5

Ierarh al Larisei find ales prin Duhul Sfânt, te-ai arătat ca un luceafăr luminător, că ai ajuns la vrednicia arhierească prin voia tuturor de obşte şi ai călăuzit dumnezeieşte pe poporul tău, care-ţi strigă ţie cu dreaptă credinţă:

Bucură-te, slava arhiereilor;

Bucură-te, toiagul arhipăstorilor;

Bucură-te, cel ce ai urmat viaţa Sfântului Ierarh Ahile al Larisei;

Bucură-te, cel ce te-ai asemănat Sfântului Icumenie, episopul Trikalei;

Bucură-te, ales moştenitor al celui dintâi Sfânt Ierarh Visarion;

Bucură-te, rod duhovnicesc al fericitului Marcu;

Bucură-te, cel ce, fiind mai întâi ucenic, ai ajuns bun păstor;

Bucură-te, cel ce ai ajuns la limanul smereniei;

Bucură-te, urmarea Păstorului Celui bun;

Bucură-te, cinstită icoană a Domnului;

Bucură-te, cel prin care credincioşii se laudă;

Bucură-te, cel prin care monahii se întăresc;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 6

Pe tine te lăudăm ca pe un nou Avraam primitor de oaspeţi şi ca pe un nou Iov îndurător către săraci. Arătatu-te-ai grabnic pedepsitor al celor ce nedreptăţesc şi ajutător al celor nedreptăţiţi, milostiv faţă de cei suferinzi şi părinte al orfanilor, pentru care cântăm lui Hristos: Aliluia!

Icosul 6

Întărind turma ta cu faptele şi cuvintele tale, nu încetai a fi dascăl poporului, ci te arătai dezrădăcinător al patimilor sufleteşti şi săditor al bunelor deprinderi creştine; pentru aceea te mărim şi cântăm în chip strălucit unele ca acestea:

Bucură-te, vistierie a dragostei dumnezeieşti;

Bucură-te, grabnică vindecare a celor ce pătimesc;

Bucură-te, cel de un obicei cu pătinţii cei de demult;

Bucură-te, cel ce pe calea lor ai mers prin frumoase nevoinţe;

Bucură-te, floare a Raiului celui de taină;

Bucură-te, înger pământesc prin lucrarea rugăciunii neîncetate;

Bucură-te, pildă preasfinţită a ierarhilor;

Bucură-te, casă de Hristos zidită a faptelor bune;

Bucură-te, slăvit întâistătător al Larisei;

Bucură-te, părtaş al strălucirii celei neîncetate;

Bucură-te, simţământ binefăcător al milei;

Bucură-te, cunună strălucită a smereniei;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 7

Mitropolia ta, Părinte, s-a arătat tuturor, cu adevărat, ca o maică iubitoare, hrănitoare şi milostivă; că, îndurător fiind, ai răscumpărat de la agareni pe cei robiţi, care, bucurându-se pentru izbăvire, strigau Împăratului Hristos: Aliluia!

Icosul 7

Insuflat de dumnezeiescul Duh fiind, te sârguiai în tot chipul a alina turma ta, Părinte, necruţându-te în multe osteneli. Ai dat poporului pildă de fapte bune, iar noi, minunându-ne de măreţia lucrărilor tale, strigăm:

Bucură-te, întăritor al poporului tău;

Bucură-te, lucrător pentru unitatea celor de o credinţă;

Bucură-te, cel ce ai deschis noi drumuri;

Bucură-te, cel ce ai ridicat pod peste râul cel greu de trecut;

Bucură-te, cel ce şi curgerea veacului de acum ne-ai învâţat cum să o trecem;

Bucură-te, cel împodobit cu veşmântul arhieriei în chip vrednic;

Bucură-te, cel ce ai făcut să răsară zorile mângâierii în vreme de robie;

Bucură-te, cel ce ai zidit slăvită mănăstire;

Bucură-te, cel dintâi dintre făcătorii de bine;

Bucură-te, împreună locuitor cu toţi drepţii;

Bucură-te, cel răsplătit cu fericirea cerească;

Bucură-te, mlădiţă bună şi mult roditoare;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 8

În mijlocul tulburărilor lumii cu întrăinare ai vieţuit, ca un al doilea Vasile cel Mare; că, îndeletnicindu-te cu faptele cele strălucite, nu ai încetat a ţine trezvia minţii, dumnezeiescule Părinte, prin care pururea înaintând în cunoaşterea tainelor cereşti, strigai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

În muntele din preajma cetăţii Pili ai mers, cinstite Visarioane, şi ai întemeiat mănăstire strălucită la locul numit Dusikon. Pe aceasta ai arătat-o ca pe un rai de taină, spre care cei ce aleargă cu evlavie strigă ţie acestea:

Bucură-te, prieten al liniştirii;

Bucură-te, râvnă a înfrânării;

Bucură-te, chivernisitor neadormit al ctitoriei tale;

Bucură-te, iconom preabun al mănăstirilor tale;

Bucură-te, putere şi întărire a celor evlavioşi;

Bucură-te, ocrotitor al tuturor credincioşilor;

Bucură-te, moştenitor al bunătăţilor veşnice;

Bucură-te, bun călăuzitor al obştilor monahale;

Bucură-te, dascăl al bunei nevoinţe;

Bucură-te, mucenic prin dorinţă;

Bucură-te, dătător de bunătăţi;

Bucură-te, ocrotitor al caselor creştinilor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 9

Pretutindeni vestită s-a făcut mănăstirea ta, Părinte, că tu, cu înţelepciune, i-ai lăsat prin testament rânduieli şi legiuiri, ca să slujească lui Dumnezeu şi să poarte grijă de semeni. Pentru aceasta, cei ce cu vrednicie se nevoiesc în ea, cântă cu dragoste lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9

Prin dumnezeieştile tale cuvinte povăţuind pe fiii tăi duhovniceşti, ai trecut la veşnicele locaşuri, iar ei, înconjurând cinstitul tău trup, se tânguiau şi ziceau: “Binecuvintează pe robii tăi, Părinte!”, cântând ţie unele ca acestea:

Bucură-te, bogăţia milostivirii;

Bucură-te, lauda păstorilor de suflete;

Bucură-te, iubitor preafierbinte al lui Dumnezeu;

Bucură-te, iscusit purtător de grijă al credincioşilor;

Bucură-te, înger ceresc arătat pe pământ;

Bucură-te, pildă desăvârşită de viaţă plăcută lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel de ale cărui osteneli toţi s-au minunat;

Bucură-te, cel încununat cu diadema nevoinţei;

Bucură-te, cel ce ai primit puterea de a săvârşi minuni;

Bucură-te, cel ce ai dobândit răsplata cuvenită sfinţilor;

Bucură-te, cel prin care Biserica se împodobeşte;

Bucură-te, cel prin care obştea ortodocşilor este ocrotită;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 10

Izbăveşte-i pe toţi cei ce cu dragoste se închină moaştelor tale şi săvârşesc sfânta ta pomenire, Ierarhe, cel ce slujeşti acum lui Dumnezeu împreună cu îngerii cei fără de materie şi te rogi pentru noi toţi, ca să fim izbăviţi de osânda cea veşnică şi să cântăm Mântuitorului: Aliluia!

Icosul 10

De mâinile necredincioşilor fiind deschis mormântul tău, s-au aflat moaştele tale revărsând bună mireasmă ca de trandafir, iar trupul tău, fiind luat în ascuns, cinstitul tău cap a rămas mănăstirii tale ca mângâiere, pentru care cu evlavie te rugăm, zicând:

Bucură-te, noianul minunilor vestit în toată Ortodoxia;

Bucură-te, vasul harismelor, lucrătoare spre zidirea Bisericii;

Bucură-te, alungare a bolilor de tot felul;

Bucură-te, grabnică nimicire a lăcustelor;

Bucură-te, cel ce prin moaştele tale săvârşeşti minuni;

Bucură-te, cel ce prin ele sfinţeşti pe cinstitorii lor;

Bucură-te, cel ce dăruieşti tuturor vindecări;

Bucură-te, cel ce ai izbăvit Ţara Românească de ciumă;

Bucură-te, cel al cărui cap a fost cinstit de mulţimile celor dreptcredincioşi;

Bucură-te, cel ce şi prin toiagul tău ai săvârşit minuni;

Bucură-te, izvor de dumnezeiască mireasmă;

Bucură-te, cel ce potoleşti tulburarea inimii;

Bucură-te, cel ce şi animalelor ai dat tămăduiri;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 11

Din adâncul inimii toţi îţi aducem cântare, Părinte, că prin moaştele tale te-ai arătat grabnic vindecător al ciumei şi alungător al lăcustelor şi izbăvitor la vreme de foamete. Pentru aceasta, cu credinţă strigăm: Aliluia!

Icosul 11

Racla moaştelor tale s-a arătat izvor de binecuvântări tuturor credincioşilor, încât pe cei bolnavi îi vindecă şi grabnic dăruieşte ajutor; pentru aceasta, sub acoperământul tău alergând, grăim ţie:

Bucură-te, vistierie a strălucitelor minuni;

Bucură-te, vas al înţelepciunii lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce păzeşti aşezământul mănăstirii tale;

Bucură-te, cel ce ai rânduit ca femeile să nu intre acolo;

Bucură-te, cel ce ai pedepsit îndrăzneala otomanilor;

Bucură-te, cel ce l-ai mustrat pe preotul Clinovos, cel lipsit de evlavie;

Bucură-te, cel ce ne păzeşti de lucrarea viclenilor diavoli;

Bucură-te, cel ce ai adus bătăi nevăzute asupra vrăjitoarei;

Bucură-te, cel ce i-ai dăruit ei pocăinţă;

Bucură-te, cel ce ai alungat seceta şi foametea;

Bucură-te, cel ce ai scăpat oraşul Bucureşti de ciumă;

Bucură-te, hrănitor al mulţimilor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 12

Cere de la Stăpânul, pentru noi toţi, har şi mântuire sufletească, minunate Părinte Visarion, cel ce te-ai făcut înţelept povăţuitor monahilor şi dumnezeiesc ajutor credincioşilor, ca, primind şi noi binefacerile tale, sa-L lăudăm pe Hristos, cântând: Aliluia!

Icosul 12

Cântând nevoinţele tale, te înconjurăm ca pe un părinte noi, fiii tăi, şi, slăvind pe Marele Dumnezeu Cel ce te-a slăvit pe tine, cerem rugăciunile tale, fericite, ca, fiind prin ele binecuvântaţi, să te lăudăm cu bucurie, zicând:

Bucură-te, sprijinitor al celor ce te cheamă;

Bucură-te, zid de apărare al poporului credincios;

Bucură-te, călăuzitor duhovnicesc al călugărilor;

Bucură-te, învăţător preamilostiv al poporului;

Bucură-te, ocrotitor al bisericilor închinate ţie;

Bucură-te, mijlocitor îmbelşugat al dumnezeiescului har;

Bucură-te, cel ce ai unit fapta bună cu trezvia minţii;

Bucură-te, cel ce te-ai asemănat Sfântului Vasile cel Mare;

Bucură-te, cel luminat cu lumina lui Hristos;

Bucură-te, cel cinstit cu strălucire în toată lumea ortodoxă,

Bucură-te, cel ce insufli tărie celor robiţi de frică;

Bucură-te, bun călăuzitor pe calea mântuirii;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Visarion, de trei ori fericite!

Condacul 13

O, sfinte şi slăvite Părinte Visarion, milostive ierarhe şi făcătorule de minuni, această smerită cântare pe care cu dragoste o aducem ţie primeşte-o şi roagă-te Domnului pentru mântuirea noastră, ca împreună cu tine în veci să-I cântăm: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori).

Apoi se zic iarăși Icosul 1: Cu bucurie... și Condacul 1: Ca pe un ocrotitor...